De fiecare dată, absolut de fiecare dată simt acei fiori copilărești la atingerile mâinilor sale calde, topindu-se fiecare parte din corpul meu veșnic înghețat. Finele contacte dintre corpurile noastre energizate puternic de conexiunea pe care am creat-o în atât de puțin timp îmi provoacă fiori în tot corpul. Respirațiile adânci, bătăile inimilor noastre, armonia perfectă... Citește în continuare →
Blog
Ziua care mi-a schimbat viața
Mi-o amintesc și acum. Acea făptură gingasă care mi-a schimbat viața, imaginea primei noastre întâlniri rămânând fixată mereu în creierul meu. O să îmi rămână veșnic imaginea primei noastre întâlniri imprimată în minte, iar eu, în umila mea existență o voi retrăi mereu și mereu. Adesea închid ochii pentru a mă concentra pe râsetul ei.... Citește în continuare →
Am simțit că mă înec
-Uneori când îmi privesc trecutul simt că o umbră neagră și rece mă cuprinde și mă înghite cu totul. Dar nu e nimic brusc, totul se manifestă încet, acea umbră îmbrățișându-mă treptat și dureros. Mă minte cu diferite fericiri create de psihedelicele, pe care un timp le foloseam, apoi apar tentații tot mai puternice. Adesea... Citește în continuare →
Trăind printre umbre
Personaje: narator consumator prietenul său cel mai bun părintele consumatorului medic Actul I. Scena I. (consumatorul singur pe un fotoliu/scaun) Narator: Privește printre fumul gros ce împânzise camera, cu o siguranță de fier trage nonșalantă din țigara sa. Trage puternic și începe să tușească zgomotos din cauza mirosului emanat, dar nu îi pasă. Stă calmă... Citește în continuare →
Doi visători
Privește melancolic spre țigara ce arde neoprită dintre degetele lui, apoi își apropie filtrul de buzele crăpate. Urăște acest gust apărui ce rămâne după ce inhalează fumul în piept, dar nicotina ce îi pătrunde trupul îi oferă o stare calmantă. Se smte ciudat de fiecare dată când își aprinde o țigară, fenomen ce niciodată nu... Citește în continuare →
Șase decembrie o mie nouăsute optsprezece
„Oamenii au fost creați să trăiască p-aceste meleaguri câtă vreme 'or avea ei. Fiecăruia îi fusese făgăduită de la bunul Dumnezeu o rânduială ca să-și ducă zilele-n spate. Unii ajung la sapă de lemn și se-ntreabă cu ce-au greșit în fața Domnului, alții-și duc veacul năbușiți de la atâta bănet. Și să vă zic eu... Citește în continuare →
Camera cu amintiri
O cameră întunecasă și rece se putea simți în jurul meu. Puterea distingerii mele era înghețată, precum și sentimentele-mi sunt blocate de teama ce curgea, cot la cot, cu globulele roși, prin sângele meu. Nu-mi puteam da seama de unde această frică ce pusese stăpânire pe mine, iar efortul de a-mi aminti cum am ajuns... Citește în continuare →
Amintiri în scrumul de țigară
Îşi aduce aminte cu drag toate acele momete frumoase, cât încă era soare în acel loc pustiu şi rece. Priveşte înapoi, doar cu câteva luni, iar prin minte-i trec imagini care n-au sa fie uitate vreodată. Se îndreaptă spre dormitor, oprindu-se întocul ușii, admirând patul ca pe un film. Sunt ei, niște suflete... Citește în continuare →
Toate amintirile bune și rele
E despre un nou început... E despre ce urmează să fie măreț. E despre prietenie. Și iubire. E despre momente frumoase. Și momente nu atât de frumoase. E despre mica fracțiune dintr-o amintire Ce va rămâne pentru totdeauna. E despre atunci când am făcut ceva atât de măreț Ca să rămână o legendă. Sunt lucruri... Citește în continuare →
Ultima dată când am văzut-o era fericită
Îmi mângâia capul părintește, vreme ce eu îi strângeam cămașa în pumni. Ploaia se contopea cu lacrimile mele, deși ne aflăm sub o umbrelă simt de parcă fiecare picătură m-ar lovi. Iar aceste picături sunt grele, de parcă ar fi de gheață și dor ca niște înțepături puternice. El mă strânge cu putere la piept... Citește în continuare →